In ultima vreme, orice discutie cu tema por. Juc. dublumotat ardelean, duce negresit la polemici si controverse aprinse, legate de lungimea ciocului.
Epitetele folosite, comparatia, descrierea, ori alaturarea de termeni, ne indica clar miza acestei dispute ,asa cum o intelege fiecare, insa nu o si explica sau rezolva ;
...- sper sa nu devina porumbei fara cioc, sau cioc la un pas de disparitie, taiat cu unghiera, cu nevoie de perfuzii, boxan, cit mai scurt, cioc prea scurt, la moda?!,
- ori; suficient de scurt, normal, fiziologic, cioc scurt, gros, drept, 13/14 mm ,etc .
- si in fine; nu scurt sau mijlociu spre mic !, ci potrivit, sau cioc de gutan, lung si subtire, ciocos, ciochist, cioc de ciocanitoare...etc.
Si uite, cat de frumos se creioneaza, intr-un spectru larg, punctul nostru de vedere, parerile si abordarile noastre.
De unde aceste dispute ? Cred, in primul rind, din neintelegere; din nestiinta, neatentie, cu buna sau rea intentie...
Ce inseamna *scurt*, ce inseamna cioc scurt ?. 13 mm.? 15 mm.? sau 21 mm.?,10 metrii.? Niciuna din toate astea, in termeni reali. Si aici se produce o prima greseala, atribuirea ciocului scurt o dimensiune concreta, exacta, fara a tine cont de nimic altceva. o abordare simplista si gresita zic eu.
Pt, a definii –scurt- ai nevoie de un termen de comparatie, ai nevoie de un –fata de -,sau- in raport cu- Ai nevoie de –mijlociu-,si ai nevoie de –lung-...
In cartea prof. dr Peterfi Stefan cresterea porumbeilor , exista un enunt explicit, simplu si clar, anume : Porumbeii zburatori si jucatori cu cioc scurt - Lungimea ciocului acestor porumbei, raportata la cea a gutanului este scurta sau foarte scurta, fiind aproape egala sau chiar egala cu grosimea ciocului.
Se pleaca de la comparatia cu dim. ciocului gutanului, reprezentind modelul arhetipal, ceea ce e foarte important, si in plus ,se stabileste si un raport intre lungimea si grosimea ciocului, ceea ce e foarte corect.
Marimea , non valorica, e determinata de raportul dimensiunilor ce o definesc. Caracterul ciocului e determninat de raportul lungime, grosime, e perceput si influentat de proportia dintre elementul-cioc si alt element, dintre elementul- cioc si intreg, si e o rezultanta raportului cu modelul etalon. Care ar fi aceste raporturi, (1/1 mic,2/1 mijl.,3/1 lung ?), ce valori au, unde ar trebuii sa le cautam ?... a-s zice in natura !
Natura insasi e guvernata de astfel de raporturi numerice ,iar cel mai cunoscut exemplu e raportul de aur, numarul de aur, sau sectiunea de aur . Parte din natura, acest raport se intalneste pretutindeni intre diferitele parti ale corpului omenesc, ale plantelor sau ale animalelor, in forma galaxiilor, in traiectoria astrelor... numita si legea cresterii organice,
Constructia segmentului de aur
1. Trasati o dreaptă L
2. Intr-un punct A al dreptei L duceti perpendiculara M
3. Considerati un segment AB de lungime 1 pe dreapta M (lungimea 1 este o lungime de referintă, în functie de ea le vor raporta pe celelalte)
4. Considerati un segment AC tot de lungime 1 dar pe dreapta L
5. Considerati segmentul CD tot de lungime 1 si tot pe dreapta L, astfel ca AD sa aiba lungimea 2
6. Cu compasul in punctul B, marcati distanta BD de-a lungul dreptei M în sens opus lui A. Notati intersectia cu E
Raportul AE / AD este Proportia divină sau Raportul de aur.=1.618
Forma cochiliilor melcilor, sau a scoicilor, a coarnelor animalelor, etc.,desi cresterea se face numai printr-o extremitate, se pastreaza forma initiala, transformandu-se în una mai mare asemenea ei.
Cochilia melcului desi pare ca nu ascunde nici un mister are forma spiralei logaritmice. Proprietatile spiralei logaritmice sunt oarecum ciudate. Daca intersectam spirala cu o dreapta dusa prin centru si apoi ducem tangente în punctele de intersectie, unchiul facut de tangente cu raza va fi constant = θ. Dar mai important e ca segmentele determinate de fiecare spira pe raza sunt în sectiune de aur. Spirala logaritmica nu s-a nascut din imaginatia
matematicienilor ci din pulsatia vietii, din crestere regulata prin adaugarea de elemente asemenea si are proprietatea ca e asemenea cu ea insasi.
Seria Fibonacci1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, ...
Primii doi termeni sunt ambii 1, iar fiecare termen de după, este egal cu suma ultimilor 2 termeni antecedenti lui. Pe măsură ce sirul continuă, raportul dintre termenul n si cel precedent lui (termenul n - 1) se apropie de 1.618033989.
Ce e de retinut totusi dincolo de sceme, axiome, perpendiculare si logaritmi...Ca natura e uimitoare ; ordonata, si spectaculara..., e atotcuprinzatoare, si unitara in diversitatea ei, e armonioasa , iar armonia nu-i altceva decat coexistenta normala si deci fericita a lucrurilor Concluzia e simpla si frumoasa: frumusetea lumii e in ochii celui care o priveste. Omul a privit frumusetea lumii si a constatat ca are proportii surprinzatoare. ochiul omenesc s-a deprins cu raportul sectiunii de aur din mosi-stramosi si de aceea ii place instinctiv, fara sa mai intrebe de ce.
Vedem ca si alte elem. concura la definirea si perceperea unei dimensiunii
O masura poate fi perceputa diferit intr-o situatie sau alta.
Perceptia noastra, e in mod expres determinata si inspirata de raporturile ,ce se stabilesc intre un detaliu si altul, intre element si intreg. precum si intre forma pozitiva ;ca suma de elemente si forma negativa ; volumul ramas liber
Proportiile dintre diversele elemente, (forme si parti anatomice, detalii : cioc- ochi,cioc-cap, git,frunte,cioc-piept,etc rozeta), raporturile cantitative si calitative pot induce aceasta masura subiectiva. Un git gros, ochi mari, o anume linie a capului ,directia ciocului si o rozeta bogata si bine definita pot accentua un cioc scurt, dind impresia de cioc f. scurt , cum dealtfel aceeasi dim. a ciocului, la un alt porumbel, cu o alta constitutie, frunte ingusta, directia ciocului aproape de orizontala, mot turtit, git scurt ; sa zicem, poate fi perceput ca cioc mijlociu, lung...sa nu mai vorbim la rase diferite cu anumite conformatii specifice, la dim egale a ciocului, perceptia poate fi diferita.
Putem identifica si alti factori , de natura –subtila-, care isi joaca si ei rolul , dind sau luind dimensiunii : starea generala, tinuta, poza, conformatia ciocului, unghiul, inclinatia, linia, culoarea, lumina, ... etc, ochiul si subiectivitatea privitorului...
.jpg)
